Descriere

La începutul anului școlar, anunț elevii și părinții de intenția mea de a evalua elevii pentru a vedea ce au citit de-a lungul unui semestru, cum au înțeles și interpretat mesajul unei cărți și cum pot transmite ei aceste aspecte într-o prezentare orală. Propun titluri pentru lectură, anunț criteriile de evaluare, le postez pe grupul clasei și le explic. Ofer exemple de prezentări orale de pe YouTube sau îi invit pe elevii cei mai buni să le susțină în fața colegilor de la alte clase. La finalul fiecărui semestru, are loc prezentarea orală de carte, înaintea căreia, prin exercițiu, elevii repetă acasă, în fața membrilor familiei. Elevii folosesc în susținerea prezentării: filmulețe create de ei, muzică, obiecte, desene, instrumente muzicale. Fiecare elev este evaluat, interevaluat și se autoevaluează conform grilei cunoscute.Partenerii activității sunt Biblioteca orășenească și Editura Arthur.

Scopul activității

Formarea/dezvoltarea la elevii de 11-15 ani a capacității de exprimare orală în fața unui auditoriu divers.

Obiectivele educaționale ale activității

  • citirea și înțelegerea unui text la prima vedere
  • exprimarea de opinii argumentate legate de mesajul textelor citite la prima vedere
  • folosirea corectă, eficientă și adecvată a limbii române
  • realizarea unor prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elemente verbale nonverbale, paraverbale, în cadrul unor strategii de argumentare
  • Relevanța activității

    Această metodă a avut rezultate remarcabile și pentru elevii aflați în situație de risc: elevi cu CES- cu dislalie și dislexie, cu forme ușoare de autism, cu probleme emoționale manifestate prin bâlbâire sau atacuri de panică, elevi luați în plasament, elevi veniți din alte sisteme de învățământ, elevi cu părinți plecați în străinătate.

    De la început, acești elevi nu au fost tratați ca elevi cărora nu trebuie să li se aplice o astfel de metodă de evaluare. Cărțile citite de ei au avut un conținut accesibil, iar criteriile au rămas aceleași, cu excepția timpului care a fost dublat la elevul cu dislalie și dislexie sau la cel cu o formă ușoară de autism. Acest fapt i-a determinat să își dorească autodepășirea, testarea propriilor limite de exprimare orală, relaționare vizuală, încadrare în timp, găsirea unor elemente originale , cât mai atractive. Acești copii au fost extraordinar de bine apreciați de colegi, cu ropote de aplauze , pentru că ei au dovedit un grad înalt de implicare în pregătirea prezentării orale. Dacă la prima prezentare aproape că citeau tot de pe foi, după două semestre au ajuns să prezinte cursiv, liber, degajat, chiar zâmbind, realizând majoritatea criteriilor din grila de evaluare. Am avut multe momente de reflecție didactică, în care m-am gândit câte lucruri putem afla despre acești copii și prin această metodă și cum se pot ei afirma astfel, cum pot progresa, cum se pot simți la fel ca ceilalți. Dacă au fost prezentări în care am simțit că elevul putea mai mult, dar tracul a fost cel care l-a împiedicat să continue, am reluat prezentarea în aceeași zi sau în următoarea zi, cu acordul colegilor, pentru ca toți copiii să poată simți că pot face această prezentare într-o atmosferă calmă, în cea mai bună variantă pe care o puteau performa.