Predarea geografiei prin aplicațiile Google Earth / Maps / Kahoot

Descriere

Primul meu an la catedră a fost în 2008-2009 la Liceul ”Marin Preda” Odorheiu-Secuiesc. Fiind o școală modernă și dotată cu săli de clasă și aparatură modernă, fiind un pasionat de programul Google Earth, m-am hotărât că ar fi foarte interesant ca la orele de geografie să vizualizăm toate elementele geografice din manual prin această aplicație. Așa am început cu un proiector și un laptop interesantele ore de geografie, observând o atenție deosebită a elevilor asupra metodei diferite de predare. Am continuat să mă documentez cât mai mult despre această aplicație, ajungând să intru în comunitatea Google ca și creator de hărți. Spre exemplu, străzile, reperele comunale care apar la ora actuală pe GPS din câteva comune de pe Valea Someșului, sunt adăugate de mine. Apoi, observând interesul mai mare pentru ora de geografie am încercat să fiu tot timpul în fața elevilor cu ceva nou, deoarece ei sunt foarte receptivi la orice noutate.

În perioada 2009-2010 am fost repartizat la Dej, unde am continuat sa-mi perfecționez orele cu noutățile apărute în program. Vizualizarea unor elemente precum vulcanii, ghețarii, munții, lacurile, etc. era din ce în ce mai bună, deoarece rezoluția la care erau realizate imaginile era tot mai mare.

În perioada 2011-2013 am fost repartizat în comuna Șanț unde călătoream virtual cu elevii de acolo și realizam proiecte cu ei, proiecte care vizau captarea unor imagini prin Google Earth/Maps cu toate elementele geografice din lecție. Spre exemplu, la clasa a VII-a încă mai am salvate imagini ale elevilor cu vulcanii Chimborazo și Cotopaxi, fluviul Amazon sau Vulcanul Fuji.

Din 2013-2014 sunt la Liceul ,,Radu Petrescu” unde am fost apreciat și încurajat de către conducerea unității și susținut să demarăm un proiect de formare a cadrelor didactice privind predarea prin aceste aplicații. Tot aici am experimentat utilizarea tabletei în loc de caietul clasic și realizarea unor lecții virtuale pentru un manual virtual de geografie care se bazează pe fișierele kmz/kml.

Per ansamblu, exemplul de bună practică se concretizează în următoarele aspecte: utilizarea Google Earth ca mijloc de predare, evaluare, utilizarea tabletelor la orele de geografie, utilizarea aplicației Kahoot și realizarea de lecții virtuale și a unor manuale virtuale.
La cercetare au participat 13 elevi din diferite clase de gimnaziu și liceu. Activitățile au vizat: inițiere în navigarea prin Google Earth/Maps, tehnici de captare, realizarea unor tururi virtuale, măsurarea unor distanțe sau lungimea unor râuri, identificarea formelor de relief și localizarea unor obiective de interes geografic. Pentru a afla opiniile elevilor despre utilizarea tabletelor si laptopurilor si a celor doua aplicatii, dupa aceste activitati, ei au raspuns la intrebarile dintr-un chestionar.

Cercetarea s-a desfășurat în semestrul I din anul școlar 2013-2014. Activitățile s-au desfășurat în sala de proiecție a Centrului de documentare și informare, elevii fiind poziționați cu privirea spre imaginea redată de pe un laptop de către un proiector.
Pentru desfășurarea activității didactice au fost utilizate sistemele de operare de pe laptop, tablete și telefoane inteligente, precum sistemul Android, Apple sau Windows 7. Cel mai frecvent, pe tabletele elevilor s-a regăsit sistemul Android. Pe laptop-uri s-au utilizat sistemele de operare Window7 și Windows 8.

Activitatea didactică (experimentală) s-a desfășurat conform următoarelor etape:
1. Prezentarea aplicaţiilor Google Earth, Google Maps. În primele întâlniri am prezentat modalitățile de instalare pe sistemele de operare folosite de tabletele sau laptopurile elevilor, utilitatea și procedeele de navigare. Elevii au pornit dispozitivele și au accesat un browser de internet pentru a instala aplicația Google Earth sau Google Maps.
2. Instruire privind explorarea spațiului geografic. Au fost explicate opțiunile de navigare, semnificația fiecărui element din meniul aplicației și utilitatea acestuia.
3. Tehnici de captare a imaginilor. Realizarea de tururi virtuale. Elevii au învățat să capteze imagini geografice prin două metode, prima fiind prin salvarea imaginilor din meniul ,,Fișier”. Prin cea de-a doua metodă se apasă butonul ”Salvați imaginea” din bara de meniu, apoi se salvează imaginile în foldere spre a putea fi utilizate pentru proiecte, referate sau alte scopuri. Elevii au învățat opțiunea ,,Tur virtual” prin selectarea opțiunii din ,,Înregistrați un tur” din bara de meniu care realizaează înregistrări ale navigărilor deasupra unor zone de interes pentru a se reuși un tur virtual similar unui film sau videoclip.
4. Pilotarea unui avion virtual. Prin aplicația Google Earth, prin accesarea funcției ,,simulator de zbor” din meniul ,,Instrumente”, elevii au simulat zboruri deasupra suprafeței terestre. Ei aveau posibilitatea să aleagă două tipuri de avioane și să efectueze zboruri virtuale deasupra unor zone de pe glob, stabilite de către fiecare elev.
5. Realizarea unor hărți. Profesorul le-a explicat elevilor cum să realizeze hărți climatice, demografice și alte tipuri de hărți.
6. Măsurarea unor distanțe, trasee montane sau râuri. Profesorul le-a explicat elevilor cum să măsoare: distanțe între localități, distanțe pe teren între puncte alese de pe anumite trasee parcurse în trecut, distanța de la izvor până la gura de vărsare a unui fluviu.
7. Localizarea curiozităților geografice. Elevii au căutat lista unor locuri de pe suprafața terestră în care există peisaje sau se produc fenomene sau procese geografice care le provoacă interesul și curiozitatea. Elevii au primit sarcina de a localiza și crea câte un tur virtual asupra zonei respective. Localizarea s-a efectuat prin introducerea în caseta de intrare a denumirilor locațiilor sau a coordonatelor geografice.
8. Captarea imaginilor cu dezastrele naturale și antropice. Elevii au accesat pagini de internet cu informații și date statistice despre dezastre naturale și antropice , apoi au localizat zonele respective prin Google Earth și Google Maps. Au analizat imaginile și au conceput teorii asupra producerii unor calamități sau dezastre în funcție de imaginile vizualizate
9. Stocarea lucrărilor realizate într-o adresă de email. Imaginile captate au fost sortate în foldere, pe activități, cu denumirea activităților, iar ulterior au fost încărcate pe o adresă de email.

Pentru analiza utilității aplicațiilor Google Earth/Maps a tabletelor și laptopurilor la cercul și orele de geografie, am aplicat celor 13 elevi care au participat la cercul de geografie un chestionar format din zece întrebări. La fiecare întrebare, elevii au avut posibilitatea să aleagă un răspuns din cele 4 formulate: “Inutil”; “Util”; “Foarte util”; “Nu știu/nu răspund”. Pe lângă variantele de răspuns incluse în chestionar, elevii au avut posibilitatea să argumenteze în câteva cuvinte răspunsurile la fiecare întrebare. Am analizat, de asemenea, modul de rezolvare a sarcinilor de către elevi și portofoliile electronice ale fiecărui elev.