Scopul activității
Dezvoltarea competenţelor de utilizare a fracţiilor în situaţii cotidiene, formarea unor competenţe de cooperare/colaborare în scopul rezolvării unei situaţii problemă, a unei sarcini de lucru.
Activitatea s-a derulat pe parcursul a trei săptămâni, elementele de conţinut fiind fracţiile, unităţi fracţionare, compararea și utilizarea fracţiilor în situaţii practice.
Mi-am conceput strategii didactice atractive, îmbinând metodele clasice cu unele centrate pe elev. Materialele didactice au avut un puternic impact motivaţional, jocul didactic fiind principalul atuu. Copiii au decupat/tăiat și au observat/citit formarea fracțiilor pe fâșii de hârtie colorată, mere, pizza, forme geometrice, au „gătit” pizza, desert după rețete în care cantitățile ingredientelor erau sub formă de fracții, l-am ajutat pe iepuraș să împartă ouăle în coșulețe, să rezolve anumite fișe cu pregătiri de sărbători, am asociat fracția cu reprezentarea ei, (Pomișorul, Pătrățele magice), crocodilul ne-a ajutat să comparăm fracțiile cu același numitor, pentru sărbătoriții clasei am aranjat tortul fracțiilor și am jucat bingo cu fracții la petrecere. Am învăţat să apreciem munca tuturor, să servim masa în condiţii de igienă şi în conformitate cu codul bunelor maniere, să mulţumim pentru ajutor sau cadouri, să felicităm câştigătorii şi să nu ne supărăm dacă pierdem. Materialele folosite au fost atât creație proprie, cât și idei împrumutate / adaptate de la colege sau de pe Twinkle. De asemenea am colaborat foarte bine cu părinţii elevilor.
Dezvoltarea competenţelor de utilizare a fracţiilor în situaţii cotidiene, formarea unor competenţe de cooperare/colaborare în scopul rezolvării unei situaţii problemă, a unei sarcini de lucru.
Relevanța acestor activități, pentru mine, a fost că fiecare elev și-a format competențele despre unitățile fracționare. În acestă generație am primit elevi foarte buni, cu posibilități extraordinare din toate punctele de vedere, dar și copii cu risc mare de abandon școlar din cauza situației materiale, a climatului afectiv din familie, copii disgrafici și dislexici, copii hiperactivi și copii exagerat de timizi și introvertiți, etc. De-a lungul celor patru ani în care am fost îndrumătoarea acestei clase, cu ajutorul jocului am reușit să pun acești copii într-un echilibru, să înțeleagă că toți suntem buni, toți avem șanse egale, șanse pe care ni le putem crea și singuri, să muncim, să nu ne temem de sarcinile grele, ele pot fi atractive dacă sunt integrate în joc, toți avem dreptul la o educație, putem să învățăm din orice și mai ales când ne așteptăm mai puțin, când ne jucăm.