Descriere

Jocul didactic este un important mijloc de educare care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale şcolarului. Datorită caracterului său formativ, jocul influențează dezvoltarea personalităţii elevului. Jucându-se, copilul reuşeşte să asimileze realităţile intelectuale, astfel acestea rămân exterioare inteligenţei copilului. Jocurile didactice au drept scop, pe de o parte instruirea copiilor într-un domeniu al cunoaşterii, iar pe de altă parte sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin utilizarea unor elemente distractive caracteristice jocului, facilitează atingerea scopului formativ-educativ urmărit și, împreună cu celelalte activităţi frontale, exercită o puternică influenţă asupra copilului în vederea pregătirii sale.
Jocul oferă o motivație de a participa la procesul instructiv-formativ deoarece spiritul de competiţie este dominant în această perioadă de vârstă a copilului. Deoarece predau la clase în regim simultan, am considerat că este eficient să introduc jocul didactic în procesul instructiv-formativ. Mi-am adaptat predarea, inclusiv în condițiile speciale de urgență, ținând cont de interesele și nevoile fiecărui copil, dar și la specificul claselor și a zonei socio-economice și culturale. Am implicat in activitatea propusă toți elevii, părinții acestora, precum și celelalte cadre didactice care predau în școală.
Din punct de vedere psihologic, jocul răspunde unor trebuinţe fireşti de activitate, de dobândire a experienţei, de afirmare prin performanţe a conduitei. Jocul este esenţa şi raţiunea copilăriei.
Cele șapte arii curriculare Limbă şi comunicare, Matematică și științe, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii, Consiliere şi orientare conțin obiecte de învățământ la care se pot aplica cu succes jocurile didactice care au un rol benefic pentru elevi deoarece îmbină utilul cu plăcutul, astfel actul didactic devine mai îmbietor și atractiv.
Prin acest proiect am urmărit ameliorarea rezultatelor școlare, prevenirea și reducerea abandonului școlar, crearea unui spațiu educativ în care fiecare elev să se simtă încurajat, motivat, sprijinit și în siguranță. În cadrul activităților am folosit metode activ-participative, elevii însușindu-și cunoștințele prin joc (Jocul didactic: „Să schimbăm povestea „Punguţa cu doi bani”, de Ion Creangă”; ,,Ştafeta întrebărilor”; ,,Şiragul de mărgele”; ,,Colierul”; ,,Cel mai bun pilot”; Continuă tu!; Un tablou neterminat; Creează un model; Jocul punctelor; Metoda brainstorming; Metoda brainwriting sau 6/3/5;) Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi, dintre cele mai ingenioase. De aceea, metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare.
Prin derularea acestei activități desfășurate în mai multe etape, mi-am propus să dezvolt creativitatea elevilor, să stimulez implicarea activă în sarcini a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă.
Pentru reuşita jocului didactic, am avut în vedere următoarele cerinţe de bază:
 pregătirea jocului didactic
 organizarea judicioasă a acestuia;
 respectarea momentelor jocului didactic;
 ritmul şi strategia conducerii lui;
 stimularea elevilor în vederea participării active la joc;
 asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
 varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante, etc.).
Obiectivele educaționale ale activităţii/competențe de dezvoltat la elevi:
Prin realizarea activității am urmărit dezvoltarea următoarelor competențe:
– competențe de comunicare în limba română;
– competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
– competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
– competențe sociale și civice;
– competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
– competențe de literație;
– competențe STEAM;
– competența de a învăța să înveți.
Rezultatele activităților desfășurate cu elevii prin intermediul diferitelor tipuri de jocuri didactice au avut un impact major, concretizat în: creșterea gradului de motivație a elevilor prin implicarea eficientă în activitatea școlară, diminuarea stării de emotivitate a unor copii introvertiți, dezvoltarea spiritului de echipă/colaborare, reducerea abandonului școlar, incluziunea elevilor proveniți din medii defavorizate, îmbunătățirea rezultatelor școlare.
În privința categoriilor de elevi aflați în risc, activitățile desfășurate au avut o deosebită relevanță. Respectivii elevi au fost antrenați să participe activ, colaborând cu ceilalți elevi ai clasei, fiind motivați prin intermediul jocurilor didactice. Astfel, activitățile de învățare au devenit atractive pentru acești elevi aflați în risc, iar cooperarea dintre toți elevii clasei a dus la închegarea relațiilor de colegialitate/prietenie.
Activitățile școlare desfășurate on-line și offline au devenit atractive și accesibile tuturor categoriilor de elevi, ducând la formarea competențelor vizate.
În proiectarea/ derularea/ evaluarea activității, am considerat că este de bun augur să fie implicate și alte persoane, după cum urmează: cadrele didactice din școală (cele care predau la clasele primare), cadrele didactice/profesorii pentru învățământul primar (din cadrul grupurilor de lucru), părinții elevilor, reprezentantul Bibliotecii Comunei Gurasada, consilierul educativ, cadrele didactice din școlile partenere în cadrul unor proiecte educaționale derulate la nivel județean.
Am făcut posibilă modalitatea de a transfera proiectul/activitatea/buna practică în alte contexte în care întâlnim aceleași categorii de nevoi prin participarea la activitățile din cadrul grupurilor de lucru, schimburilor școlare cu alte unități de învățământ, precum și în cadrul activităților lectoratelor cu părinții elevilor, prin prezentarea de: fotografii, filme, lucrări ale elevilor, Power Point.