Scopul activității
Înțelegerea textului literar/recunoașterea basmului prin caracteristici proprii, Corelarea atitudinilor/trăsăturilor personajelor cu viața reală, atribuindu-le valori umane.
Activitățile realizate în cadrul programului de dezvoltare a activităților de comprehensiune – impactul unui program de ameliorare a înțelegerii textului literar prin intermediul poveștilor se înscrie pe linia preocupărilor învățământului actual, aceste abilități fiind încadrate în competențele cheie recomandate de Comisia Europeană.
Experimentul formativ a vizat implementarea unui program educațional adaptat nevoilor clasei (elevi proveniți din familii defavorizate, cu un vocabular sărac, cu dificultăți în înțelegerea textelor, chiar de mici dimensiuni). Prin folosirea metodelor activizante (harta textului, copacul valorilor, scaunul povestitorului, metoda R.A.I.), elevii au devenit mult mai receptivi și interesați de lumea minunată care se ascunde în spatele cuvintelor, fiind dornici de a înființa un club de lectură al clasei.
Pentru ca acest program să fie eficient, am simțit nevoia să corelăm cuvintele cu mintea și sufletul, încurajând elevii să-și exprime liber emoțiile, sentimentele, trăirile în legătura cu fiecare text studiat și cu personajele întâlnite. S-au transpus în personaje și au creat un mediu de poveste în clasă, implicându-se toți, indiferent de potențialul pe care-l dețin.
Înregistrând rezultatele lor în urma evaluării inițiale (înaintea derulării programului) și rezultatele finale, am observat un adevărat progres în tot ceea ce înseamnă abilități de comunicare orală sau scrisă, capacitate de comprehensiune și complexitate a vocabularului. De asemenea, elevii au dobândit curaj în a-și exprima propriile păreri în legătură cu situații/acțiuni/personaje și curiozitate pentru descifrarea unei noi lumi – lumea cuvintelor.
Elevii aflați în situații de risc, azi știu sa argumenteze (folosesc cuvinte cheie -eu cred că…,în opinia mea..), ies cu ușurință în fața clasei și nu au teama de a fi respinși sau dezaprobați de colegi (Respectăm opinia fiecăruia dintre noi!). Prin folosirea cu moderație a metodelor inovative, aceștia au fost mult mai receptivi în partea de înțelegere a textului, au descoperit semnificația cuvintelor și au manifestat dorința de a afla elemente noi. Prin joc-pantomimă, scaunul povestitorului, piese de teatru (dramatizare – operele lui Caragiale) aceștia au fost implicați direct în actul propriu-zis de comprehensiune și au fost motivați că tot ceea ce citim corelăm cu viața reală.
Ideea mea este că școala oferă egalitatea de șanse doar dacă știm noi, cadrele didactice, cum să realizăm acest lucru (CUM îl captez, CUM îl integrez, CUM aș putea cel mai bine să-l pregătesc pentru viitor, CUM fac acest lucru când toate îi stau împortivă – nu au sprijin în familie, nu au modele demne de urmat?)
+
Înțelegerea textului literar/recunoașterea basmului prin caracteristici proprii, Corelarea atitudinilor/trăsăturilor personajelor cu viața reală, atribuindu-le valori umane.
Elevii aflați în situații de risc se află în momentul de față în progres față de etapa pre-experimentală.
3 dintre ei au reușit să obțină calificativul S față de I luat inițial. Elevii aceștia au fost în primul rând mult mai motivați (aplicarea metodei R.A.I sau a scaunului povestitorului i-au inițiat în tainele de înțelegere a unui text citit pentru că știu că trebuie să vină în fața clasei și să povestească conținutul înțeles).
În al doilea rând, integrând disciplina Eduvație Civică, au înțeles mult mai ușor ce voia naratorul să ne transmită prin intermediul cuvintelor, iar aplicabilitatea acestora în viața reală le-a adus un plus de dorință față de studiu.