Descriere

Proiectul integrat ,,CU TRENULEȚUL PRIN EUROPA’’ a presupus lucrul în echipă, interacţiunea directă, dar şi metode interactive și inovative, care au devenit mijloace de bază ale procesului educativ. Prin metoda proiectului, s-a lăsat elevilor, mai multă libertate de exprimare şi acţiune şi s-au oferit ocazii reale de cunoaștere, de asimilare de noi informații, într-un mod unic, original, prin joc și descoperire. Tema acestui proiect a fost o călătorie prin Europa, o idee, dar şi o posibilitate de a-i ajuta pe elevi să înveţe prin acţiune practică, cu finalitate reală, în care ei au îmbinat scrierea caligrafică a literelor mari de mână cu acţiunile de culegere a informaţiilor despre țările europene, de asimilare a acestor informații, prin vizionarea unor filmulețe tematice despre capitala, obiectivele turistice, limba vorbită și obiceiurile țărilor studiate. O altă modalitate de cunoaștere a acestor informații a fost prin dans și muzică, dar și prin degustarea mâncărurilor tradiționale. Ținând cont că activitatea s-a desfașurat la clasa I, jocul didactic și muzica, mișcarea și povestea au fost părți esențiale prin care elevul a asimilat noi informații. Astfel, s-au asociat țările europene cu literele mari de mână și s-a găsit o modalitate originală de a dezvolta spiritul civic, împletind noțiuni despre tradițiile, obiceiurle, capitalele, obiectivele turistice, limbiile europene, porturile, dansurile și mâncărurile europene, cu scrierea de mână a literelor mari.
În proiectul integrat ,,CU TRENULEȚUL PRIN EUROPA’’ am modelat activitatea de scriere caligrafică cu muzica și culoarea, știința și arta pe parcursul întregii activități, îmbinând un concept dificil de înțeles la vârsta de șapte ani, conceptul de ,,copil european’’, astfel încât fiecare elev să îmbine diversitatea, cu conceptul de echipă, de parteneri în învăţare. Desfăşurând activităţi integrate, elevul a avut posibilitatea să coopereze cu ceilalţi, să elaboreze idei noi, să argumenteze, devenind activ şi câstigând mai multă încredere în el. Pentru ca abordarea integrată să fie posibilă, s-au stabilit cu precizie obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice printr-un scenariu zilnic, inclus într-unul săptămânal. În abordarea integrată a proiectului a fost necesară o împletire armonioasă şi atractivă a conţinuturilor, într-o forma flexibilă, mobilizatoare care a condus activitatea elevului spre punerea în practică a celor învăţate. Întregul proiect s-a realizat prin joc, dar nu în mod întâmplător, ci unul organizat, în care elevii de la Clasa de Poveste au explorat medii diferite, au îndeplinit sarcini individuale sau în grupuri, au descoperit informații noi despre țările europene și au învățat să contureze caligrafic literele mari de mână. În cadrul proiectului, s-au aplicat în mod creativ și inovativ programele școlare la nivel primar și s-a generat schimbare și progres școlar la nivelul eleviilor. Copii au fost provocați să descopere țările europene în atlase geografice, după repere exacte, să ghicească țara europeană pe baza răspunsurilor la întrebări, după vizionarea filmulețelor, s-a organizat şi stimulat situaţiile de învăţare, acțiuni didactice ce au necesitat creativitate, s-au folosit metode și strategii didactice interactive și inovative pentru a se crea un context de dezvoltare a competențelor-cheie. Elevii au fost conduşi către autoînvăţare, dar și spre învățarea prin descoperire și prin joc, deoarece în zilele noastre se simte din ce în ce mai acut, nevoia introducerii acestei predări reale, integrate în învăţamântul de toate nivelurile, cu mijloace şi tehnici moderne, care are drept scop sprijinirea copiilor în învăţare. Tipurile fundamentale de învăţare au evoluat de la simplul “a învăţa să ştii pentru tine” la “a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”.

Scopul activității

Proiectul integrat ,,CU TRENULEȚUL PRIN EUROPA’’ întrunește toate elementele didactice a unui exemplu de bune practici, creativ și original. Scopul activității este dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului și a lumii înconjurătoare, a capacității de exprimare și aplicarea cunoștințelor în diferite contexte de lucru, iar atingerea lui s-a efectuat prin îmbinarea competențelor specifice tuturor disciplinelor desfășurate în clasa I, după cum urmează: COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate; 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate; 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate; 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute; 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare; 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple; 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare; 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână; 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagistic; 4.1. Scrierea literelor de mână; 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână; 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale. MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100; 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100; 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări; 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE 1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr-o varietate de forme artistice; 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual; 2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu; 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică. MUZICĂ ŞI MIŞCARE 1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător şi din natură, cu durate, intensităţi şi viteză de succesiune contrastante; 2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm; 2.2. Cântarea, individual sau în grup, asociind acompaniamentul sugerat de ritm; 3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare, în funcţie de conţinutul şi caracterul muzicii; 3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu sau pe audiţie; 3.4. Crearea unor linii melodice simple sau a unor combinaţii ritmice şi asocierea acestora cu mişcări adecvate. DEZVOLTARE PERSONALĂ 1.1. Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate; 2.1. Asocierea emoţiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal şi paraverbal; 2.3. Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi bun prieten; 3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate; 3.2. Evidenţierea importanţei învăţării pentru propria persoană. În anul școlar 2020-2021, proiectul se va transfera în contexte cu aceeași categorie de nevoi, dar și în contexte cu elevi din categorii diferite de nevoi.

Obiectivele educaționale ale activității

Obiectivul educațional al acestei activității este implementarea unei abordări didactice centrate pe competenţe, prin proiecte integrate, utilizând resurse educaţionale deschise relevante pentru aplicarea la clasă a noului curriculum pentru învăţământul primar. Întregul proiect s-a realizat prin joc, dar nu în mod întâmplător, ci unul organizat, în care elevii de la Clasa de Poveste au explorat medii diferite, au îndeplinit sarcini individuale sau în grupuri, au descoperit informații noi despre țările europene și au învățat să contureze caligrafic literele mari de mână, îmbinându-se, într-un mod unic, creativ, atât competențe de la comunicare în limba romănă, cât și cele de la dezvoltare persoanală. S-au receptat și exprimat mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute, sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate, s-au formulat enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare, s-au transmis informaţii prin intermediul imaginilor și a filmulețelor de prezentare. Elevii au participat cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare și și-au exprimat propriile idei referitoare la contextele prezentate, manifestând interes şi încredere în sine. S-a evidenţiat pentru propria persoană importanţa învăţării, a scrierii literelor de mână, a citirii unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână, asociind emoţiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal şi paraverbal.
Competențele specifice disciplinei Muzică și Mișcare s-au împletit cu cele specifice artelor vizuale și abilităților practice, astfel încât copiii au reușit să achiziționeze informații despre Europa, într-un mod plin de culoare, dans și muzică. Învățarea literelor de mână s-a făcut prin joc, fixându-se cunoștințele nesperat de repede, prin joc și momente de neuitat.

Relevanța activității

Lucrul la proiect nu este o activitate individuală a cadrului didactic, ci un demers care antrenează o sumă de parteneri şi colaboratori care contribuie realmente la atingerea ţintelor propuse. De aceea, am cooptat-o în proiectul Clasei de Poveste pe Camelia Barlaboi, profesor înv.primar în mediul rural, la sat, la Școala Gimnazială Comuna Boldești-Gradiștea, Prahova. Pot afirma că metoda proiectelor tematice este una dintre cele mai eficiente metode atât pentru elevi, cât şi cadrul didactic, chiar dacă implică un studiu individual susţinut, o pregătire meticuloasă şi serioasă în privinţa documentării, o multitudine de materiale didactice, o imensă muncă de căutare a modalităţilor celor mai potrivite în stabilirea inventarului de activităţi. Satisfacţiile sunt pe măsura efortului depus, căci ce poate fi mai mare prilej de mulţumire pentru învăţător decât bucuria de a-şi vedea închegat colectivul clasei, de a-i înţelege mai bine pe elevi prin prisma relaţiilor lor cu părinţii, de a constata că activitatea clasei a devenit mai interesantă şi mai stimulativă. Ce poate fi mai mulțumitor pentru un propunător de proiect, decât să-și vadă ideea implementată și în altă zonă, a elevilor din categorii de risc (abandon școlar și rezultate slabe din cauza situțiilor financiare precare)? Prin acest proiect, am facilitat accesul la educație pentru copii din medii defavorizate, prin crearea unui mediu școlar incluziv și am reușit prin acest exemplu de bune practici, să reduc riscul de eșec școlar. O clasă la care se aplică metoda proiectului este o clasă „diferită” din punct de vedere psiho-social faţă de celelalte. Cuvântul „diferită” nu înseamnă ceva mai bun sau mai rău în acest context, ci înseamnă mai bine pregătit pentru viaţă, ceea ce pentru şcoala românească ar trebui sa fie o finalitate importantă. Despre rezultatele deosebite și surprinzătoare pe care le-a avut proiectul integrat ,,Cu trenulețul prin Europa’’, d-na Camelia Barlaboi, profesor înv.primar în mediul rural, la sat, la Școala Gimnazială Comuna Boldești-Gradiștea, Prahova a povestit ( în testimonial atașat portofoliului) că, în perioada octombrie-decembrie 2019, toți elevii au fost prezenți la ore, fapt ce nu corespundea realității anterioare, la cele trei evaluări sumative, copiii au obținut rezultate mulțumitoare, toți elevii clasei știind să scrie după dictare, literele predate. Rezultatele impactului activității la nivelul elevilor din Clasa de Poveste au necesitat măsurători despre:  Stilul de învăţare al elevilor, cât şi cum se implică;  Performantele individuale;  Strategiile individuale şi de grup în rezolvarea unor situaţii problemă;  Cuvinte si expresii noi însuşite;  Respectarea regulilor şi principiilor;  Capacitatea de a adresa întrebări;  Corectitudinea răspunsurilor la întrebări;  Impactul metodei proiectului asupra asimilării noilor informatii;  Capacitatea de înţelegere a noilor concepte, idei, noţiuni.  Experienţa de viaţă a elevilor legată de subiect;  Limitele şi avantajele proiectului;  Soluţiile originale găsite de elevi, care au condus la reuşita proiectului;  Capacitatea elevilor de a formula ipoteze, de a propune noi proiecte la ”proiectul mamă” și de a propune noi țări descoperite pe harta; Desfăşurând activităţi integrate, elevul de la Clasa de Poveste a avut posibilitatea să coopereze cu ceilalţi, să elaboreze idei noi, să argumenteze, devenind activ şi câstigând mai multă încredere în el. Prin metoda proiectului s-a lăsat elevilor, mai multă libertate de exprimare şi acţiune şi s-au oferit ocazii reale de cunoaștere, de asimilare de noi informații, într-un mod unic, original, prin joc și descoperire. Toate acestea au dus, implicit, la crearea unei motivaţii puternice şi la o implicare deopotrivă efectivă şi afectivă a elevilor.