Descriere

Centrul de Inovație, Voluntariat și Inițiativă Comunitară Jr Moldovița este un grup informal, alcătuit din copii care învață că pot schimba timpul petrecut împreună în învățare continuă. Activitățile centrului sunt diverse, dar voi face referire doar la câteva dintre cele curente: programul afterschool de educație remedială în Centrul ”Nouă ne pasă” Moldovița; programul VIZIDOM, vizite la domiciliul vârstnicilor; proiectul ”Alege să fii mângâiere!” – prin care am ”înfiat” 72 de bunici ”rătăciți de cei dragi lor”, din Centrul pentru Persoane Vârstnice Solca; zile de Joacă și ateliere de dezvoltare personală la Centrele de Plasament din Rădăuți și Solca; programul de promovare a lecturii “Citeşte şi tu!”, ateliere nonformale de lectură în spații dintre cele mai neconvenționale.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/cine-sunt-cei-mai-apreciati-profesori-679283

Scopul activității

Antrenarea copiilor și tinerilor într-un program coerent, structurat şi complex de învăţare alternativă, experiențială (de tip tutoriat elevi-elevi, mentorat profesori-elevi şi coaching), de dezvoltare personală şi profesională şi de stimulare a performanţelor şcolare, centrat pe nevoile individuale de formare ale fiecărui copil, pe descoperirea abilităţilor şi dezvoltarea celor 8 competenţe europene.

Obiectivele educaționale ale activității

  • stimularea interesului a min 250 de copii și tineri pentru relaționare socială și comunicare interpersonală;
  • creşterea cu min. 30% a performanţelor şcolare ale elevilor în primul an de activitate a centrului;
  • derularea unui program săptămânal de mentorat/tutoriat şi coaching în cinci arii curriculare de intervenţie: limbă şi comunicare; matematică şi ştiinţe; TIC; ed civică/om şi societate; educație nonformală;
  • dezvoltarea abilităților de reprezentare personală a celor 45 de voluntari CIVIC Jr Moldovița;
  • dezvoltarea competențelor de documentare/investigare/informare și reprezentare personală a copiilor și tinerilor participanți la activitățile curente ale centrului;
  • cultivarea creativității culturale a copiilor și tinerilor din comunitatea școlară;
  • creșterea (peste limita de 35-50) a numărului de participanți la activitățile socio-culturale curente din comunitatea școlară;
  • conștientizarea de către copiii și tinerii participanți a propriei valori și o înțelegere mai adecvată și mai profundă a realității în care trăiesc;
  • creșterea consumului cultural al grupului țintă;
  • Relevanța activității

    Nu mai e un secret pentru nimeni că nevoia de dezvoltare comunitară e acută în cele mai multe dintre satele noastre, care ar trebui să parcurgă cât mai curând un proces prin care să fie crescută capacitatea oamenilor de a fi proactivi. În multe sate, mai ales mici și izolate, sau în comunitățile de romi, se constată, atât între adulți, cât și între copii, un nivel redus de încredere în forțele proprii, în ceilalți și în autorități. Oamenii nu au încredere că vor putea schimba ceva în bine, neîncredere cauzată în principal de lipsa de dialog între cetățeni și autoritățile publice, de lipsa exercițiului participativ și a unui cadru care să stimuleze participarea.

    Acesta a fost prologul nevoii noastre de implicare comunitară. Și se dovedește zi de zi că și părinții și autoritățile și comunitatea școlară extinsă începe să fie sensibilizată de inițiativele multiple și atât de diverse ale copiilor. Desigur, e un proces de durată, dar își dovedește încă de pe acum viabilitatea.

    Cât despre categorii de copii aflați în diverse situiații de risc:

  • ne adresăm copiilor care au dificultăți de învățare și în activitățile de tip afterschool pe care le organizăm zilnic tutoriatul între copii face adevărate minuni – elevii performanți sunt foarte preocupați să fie permanent conectați cu nevoile colegilor lor cu rezultate mai slabe la învățătură, nu-și permit să se întâlnească cu ei cu ”lecțiile neînvățate”, iar pentru cei din urmă, dispare intimidarea și angoasa insuccesului;
  • centrul este spațiu de primire și socializare pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și/sau pentru cei în plasament familial;
  • se reduce riscul de excluziune socială, deoarece activitățile sunt în fapt un open-space în care fiecare își găsește locul destul de ușor.